Rezonanta unei visatoare cu artistul Nick D. Vladulescu

„Artistul traieste global.” 

Nick-Dumitru Vladulescu is a multi-talented artist and director/general manager of Teatrul de vest Resita involved in many stage productions in his native Romania. He currently resides in Guelph, Ontario, Canada and Romania where he has produced many works that are visible in the community at large.

He became an artist because as he says, it is the only way to express yourself today, through many artforms. As an accomplished Metalsmith he combines mixed media in his creations along with the use of his preferred media of oil on canvas, cardboard, masonite and wood. He also does murals, mosaics, graffiti, frescos, alseco and other mixed media works. He was invited and participated at the 5^th edition of the Florence International Biennale of Art in Italy in 2005.

He enjoys writing and is a published poet of 3 books. His paintings are in many private and public collections in different countries: Romania, England, Serbia, France, Italy, Australia, Austria, Israel, U.S.A., Germany and Canada. His favourite artists are Hans Hartung and Ion Salisteanu. Nick-Dumitru Vladulescu’s inspirations come from the details he observes in nature.

 

“Nu am si nu am avut proiecte perfecte.”

1. Te nasti sau devii talentat ?
Doar ne nastem. Talentul este un accesoriu la existenta.
Nu supravietuiesti daca nu ai un talent. Il dezvolti.

2. Cum a fost intalnirea cu talentul ?
Cred ca normala, fireasca.

3. Intre cer si Pamant, unde sunt e casa artistului ?
Peste tot. Artistul traieste global. Remarca, nu am spus universal.

4. Ce le trebuie radacinilor ca sa devina puternice ?
Scop, copacul, motivatie

5. Lupoaica, Lupul sau Sarpele ?
OMUL

6. Alfa sau Teta? De unde vine inspiratia ?
Ea nu vine. Ea exista permanent, tu trebuie sa te racordezi la ea.

7. Muze sau ingeri ?
Sunt acelasi lucru.

8. Ca sa vina ingerii, trebuie sa-i chemi ?
Nu, trebuie sa-i vezi . ei sunt permanent langa tine.

9. Ce este Femeia artistului ? Femeile lasa amprente ?
Ea este amprenta, nu lasa amprenta. Femeia artistului este artistul.

“Pantheonul trebuie incarcat cu obiecte.”

10. Artistul simte ca n-are o coasta, ca ceilalti barbati ?
Artistul are o coasta in plus….mai tot timpul, pentru o alta Eva

11. Eliberare prin epuizare sau prin visare ?
Toate eliberarile sunt iluzorii, te “eliberezi” de ceva din ceva, vrei sa te eliberezi din nou… de altceva, este o mecanica permanenta. De fapt si eliberarea este tot un fel de iluzie.

12. Iubirii ii trebuie aripi sau imbratisare ?
Ii trebuie zbor, aer, fara aer degeaba ai aripi. Zborul nu-i sinonim cu libertatea, sa stii.
Dar ce e zborul?
Un mod de viata, ca si fericirea, dar ambele cu pretul lor.

13. De cate iubiri, de cate aripi, de cate vise, de cate trepte, de cate caderi a fost nevoie ca sa urci in Panteon?
Nu stiu, ca nu am ajuns…
La intrebarea 13, am nevoie de raspuns (supozitie ca vei ajunge)
In primul rand ai nevoie sa gasesti drumul spre Pantheon si dupa aceea vorbim de sacrificii, de Iubiri.
Tu l-ai gasit, esti un artist complex
Nu cred ca sunt complex,
am nevoie de mijloace diverse de exprimare.
Picaso spunea ca nu stie sa cante la vioara,
dar daca ii dam una vede el ce face cu ea.
Eu asa te vad, si nu numai eu (m-am documentat)
Daca stapanesti mai multe mijloace de exprimare si lumea spune ca asta e complexitate,
atunci da sunt complex.

14. Cu ce taboul vei decora Panteonul ?

Daca voi ajunge (nu sunt sigur ca vreau in Pantheon) cred ca voi agata de perete multe masti, Pantheonul trebuie incarcat cu obiecte.

As vrea sa ilustrez interviul cu aceste masti (unde sunt?)
La Venetia si la mine in minte.
Urmeaza sa le pictezi?
Urmeaza sa le desenez.

15. Daca femeile sunt schimbatoare, sentimentele au, si ele, meteorologia lor ?
Firesc, traim racordati la pulsul universului, e un fel de respiratie

16. Artistul Nicolai Dumitrie Vladulescu este un tablou, o poezie, o fotografie, un afis, o aripa, o lumina, o umbra, un punct, o petala, o rama, o oglinda, un brad, o cascada, o patrime?
Formula? cred ca asta suntem cu totii, formule.
O chimie universala
Ce iubesti cel mai mult din tot ce face artistul?
Ca respir fara sa ma doara…Nimic nu pot face fara respiratie…
tot ce facem , facem in respiratie.
Respiratia este cheia universului tau?
Cred ca este cheia noastra.
Inainte de a muri, doctorul ii spunea lui Nichita
respira Nichita
si el a raspuns.: respir
Eu vreau sa stiu despre artistul NDV, ceilalti suntem traitori pe aici.
Si eu la fel.
Am raspuns,
tot ce fac, fac in perimetrul unei respiratii adanci.

17. Care sunt cele mai iubite momente ale vietii, atat de iubite, incat daca le-ai sadi in gradina, ar rasari la primavara.
Copiii mei.

18. Dintre toate pemele scrise, da-ne pe cel mai drag tie.
Iti dau un inceput dintr-un poem scris prin 1984.

Mi-e amar de atata dulce
rasul spre tristeti ma’mpinge
ploaia-n palme rau ma ninge
intorcandu-ma m-as duce…

Unde sa-l caut?
E in primul meu volum
„Cu sufletul in iarba”

19. Exista (ai) proiecte trecute rotunde si perfecte ?
Daca vrei sa-l faci pe Dumnezeu sa rada, povesteste-i despre proiectele tale.
Nu am si nu am avut proiecte perfecte.
Hai, sa-l facem sa rada.

20. In ce se masoara prezentul artistului ?
Ca la un om normal, se masoara in respiratii

21. Pe scurt si prozaic, ce este scris pe lista de proiecte de viitor.
Nu stiu…nu am proiecte, traiesc simplu.

22. Cativa fluturi asteapta sa fie pictati si te intreaba, cand vei deschide culorile.
Mie imi vine….si ma apuc.
Stai sa-ti scriu ceva despre fluturi.

Stau sa-mi scrii despre fluturi

fluturi se zbat la fereastra
din aripi le picura roua
as vrea sa-i gonesc in adancuri
dar mortii-i refuza si ploua
i-aud cum roiesc la ferestre
cum noaptea-i striveste de geam
nu pot sa-i primesc in odaie
le-am dat ce am avut, nu mai am
ei totusi insista sa intre
miscarea li-e tot mai confuza
propun armistitiu de o ora
dar ei prin tacere refuza
Doar ploaia de iad ma ajuta
sa fur dintr-o noapte o ora
sa uit de armata de fluturi
sa dorm…ce placere minora
…………………..
gata
1978

23. Prietenia este o aripa sau o radacina in viata unui om ?
Prietenia este motorul existentei sociale si spirituale.

24. O zi cu soare sau o zi cu ploaie?
O zi, si-i perfecta.

25. Aici e intrebarea ascunsa despre povestea pe care ai vrea sa o povestesti unei visatoare.

Eu nu povestesc,
eu marturisesc.

Marturiseste-i, te rog
:-))))))))
Marturisirile sunt de taina,
sunt mai profunde decat confesiunile.

Ai dreptate, dar sa-i facem o surpriza visatoarei cu o marturisire posibila sa fie “publica”
Ma pensionez :-)))

26. Artistule, e ceva ce ai fi vrut sa te intreb si nu am facut-o?
As fi vrut sa nu ma intrebi 🙂

Cand vin la Bucuresti iti aduc primul meu volum
Cu sufletul in iarba
🙂
si dau o cafea

27. Cu ce fotografii imi dai voie sa ilustrez interviul?
Cu ce vrei tu

Ce vreau eu?
Da

As relua unele intrebari
Pana la 10
Reia

“Fericirea este o chestiune de decizie”

28. Cum arata fericirea?

Arata normal,
Ea nu se vede,
Fericirea este o chestiune de decizie,
nu e ca bucuria,
ea nu se consuma,
ea se traieste.

29. De unde stii ca esti fericit?
Stii, iti spun eu.

30. Zbori?
Mintea sau inima simte fericirea?

Unde esti, ai fugit?

Cu contabila
stai un pic
fericirea se simte total

31. Trei simboluri legate de destinul nostru Lupoaica, Lupul sau Sarpele; care curge in genele noastre?
Kundalini, sarpele etern.

Daca suntem la fel, ce ne deosebeste?
Deciziile

Atat?
Da.
Tot ce facem si ce suntem este consecinta deciziilor noastre, suntem rezultatul deciziilor noastre.
Saracia nu este o cauza, este rezultat.

Ce face dumnezeu in momentul deciziilor noastre?
Asista.
Dumnezu nu iti da peste sa mananci, te invata sa pescuiesti.
Pescuieste!

Dumnezeu e pragmatic, pare un american.
Nu e pragmatic

Visatorul este un om realist care a luat o decizie sau este o infirmitate a omului sa viseze?
Este calitate
fara vis am fi infirmi.

32. Daca dumnezeu doar ne invata, care e scopul lui final? sa devenim invatati?
Da.
Cunoasterea este scopul,
nu informarea.
Exista oameni informati
si intelepti
mare diferenta 🙂

33. Ne trece mereu prin exuberanta tinerete ca sa ….?
Ca sa stim exista

Gata,
plec.

34. Tu, artistul, omul care respira unic, esti fericit?
Iti multumesc, te imbratisez si-ti doresc sa fii  fericit.
Poate imi spui si mie cum faci.
Traiesc simplu,
asta fac.

Interviul a durat o ora.
9,56 :-*

Interviu realizat de Jeni Mateescu

Octombrie 2014

Fotografii de artistul Nick Vladulescu

POEZII

“Poezia se răsfoieşte, apoi se citeşte”

 

Volumul de versuri “Cuvinte oarecare- poeme de iubire oarbã” de Nicolae Dumitru Vlãdulescu – directorul Teatrului de Vest din Reşiţa, va fi lansat mâine la Bucureşti. Evenimentul va avea loc la Muzeul Literaturii Române, de la ora 13.

Ion Cocora scrie despre creaţia lui Vlădulescu: „E o poezie rostită, pe care ai impresia că nu o scrie pe hârtie sau la calculator, ci şi-o spune în faţa oglinzii. Este o viziune poetică original, nu se confundă cu altcineva, este o poezie postmodernă, care acumulează evenimente de peste tot”,

 Lucian Chişu scrie în prefaţa volumului: „Elanurile dionisiace se sting lăsând loc de desfășurare amplu pentru trăirile apollinice, dubitative, trăite într-un orizont îngust, cu limitele vizibile din toate părțile. (…) …constat că poezia actuală a lui N. D. Vlădulescu seamănă din ce în ce mai mult cu o meteorologie a sentimentelor”.

In dimineti

In dimineti ce cauta sa apara
Se regasesc secundele zbanghii
Mai caut prin buzunare intr-o doara
Si dau de ratacite bucurii

Ating ca din greseala geana plansa
Un inger viu ce mi se ascunde-n gand
De umbra grea lumina-i neatinsa
In pomi atarna visuri fumegand

Simt false bucurii ce te impresoara
La ceas golit de sensuri ce pustiu
Mi-e rasul greu ca pietrele de moara
E toamna nu-i prea bine in ce stiu.

 

ZBOR

In sensul sagetii e zborul
Domnule…
Ce haos, ce haos…
Imi ingana morocanos
Paznicul
Ti-ai uitat motorul aprins
Ma anunta jandarmul
Cu un ton aproape stins
Si asta ma cearta,
Doamne ce poate face
Lumina din OM
El crede ..ce vede
Nu ce stie ca-i place
A incercat cu femeia
Un solfegiu mai greu
Nu a iesit cum a vrut
Iarta-i mirarea
E sluta uitarea de sine
Uite-l pe omul in negru
Ce ieri mi-a cerut imprumut
Jumatatea de pom
(Iti spune femeia)
Din balconul cu ingeri
Cu atat am ramas din furat
Ai uitat ca mai ieri
Latram pe la porti?
Un chip aproape marunt
Uitat si uscat
Din cauza luminii
Iarasi ma certi ca traiesc
Ce sa fac?
Ce sa fac mai femeie?

Copyright ©Jeni Mateescu. Toate drepturile rezervate